UNRMI urează la început de an nou, tuturor membrilor şi colaboratorilor săi, multă sănătate, noroc şi prosperitate.
LA MULŢI ANI !
|
MISIUNEA U.N.R.M.I.
Organizaţie profesională la nivel naţional, neguvernamentală, nepolitică şi nelucrativă, constituită potrivit art.34 din Legea nr.21 din 06.02.1924, cu personalitate juridică potrivit legii, cuprinzând persoane, asociaţii şi societăţi comerciale.
Are ca principal scop să participe şi să contribuie la ocrotirea şi restaurarea monumentelor istorice din România, prin organizarea şi coordonarea activităţilor desfăşurate nemijlocit de membrii săi.
Uniunea are ca principală obligaţie statutară protejarea monumentelor istorice, în acest sens ea militează şi sprijină crearea structurilor adecvate şi a cadrului legal necesar protecţiei patrimoniului naţional; urmăreşte modul în care membrii săi, care au contacte cu structurile abilitate ale statului, îşi desfăşoară activitatea în condiţiile unei legislaţii încă echivoce, la a cărei corectare şi perfecţionare Uniunea îşi propune să participe. În actuala situaţie organizatorică, legislativă şi financiară a programului naţional de protecţie, conservare, restaurare şi punere în valuare amonumentelor istorice, Uniunea şi-a propus elaborarea unei strategii ale cărei fundamente sunt … (detalii)
 IN MEMORIAM Arh.TOMA T.SOCOLESCU
La Palatul Culturii din Ploieşti a avut loc pe data de 30 septembrie 2011 festivitatea prilejuită de inaugurarea sălii „Paşilor pierduţi” , eveniment organizat de UNRMI şi Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga”. Printre participanţi: Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, ing.Mircea Cosma, Preşedintele UNRMI, arh.Călin Hoinărescu, Directorul Bibliotecii Judeţene „Nicolae Iorga”, prof.Nicolae Boaru. În sala recent restaurată de firma Proconstruct SRL, membră UNRMI, a fost inaugurată Expoziţia de lucrări de restaurare. Expoziţia "NOI ZIDIM ISTORIA ARHITECTURII" cuprinzând lucrări de restaurare executate în perioada 2001-2011, organizată de Uniunea Restauratorilor de Monumente Istorice în "Sala Paşilor Pierduţi" din clădirea Palatului Culturii din Ploieşti, Str. Soldat Erou Călin Cătălin nr.1, ilustrează lucrările executate la un numar de circa 150 de edificii înscrise în Lista Monumentelor Istorice, dintr-un număr de 31 de judeţe şi Municipiul Bucureşti.
Alături de complexe rezidenţiale de mare anvengură, mănăstiri şi biserici celebre, edificii ale unor sedii importante de învăţământ, cultură şi administraţie, sunt expuse lucrările de restaurare realizate şi la un număr important de monumente de arhitectură sătească, biserici din lemn şi din zid, locuinţe ţărăneşti, case de târgoveţ ridicate pe parcursul a mai bine de jumătate de mileniu pe teritoriul ţării noastre. Expoziţia trebuie privită şi înţeleasă nu numai ca o suită de panouri cu fotografii frumoase, dar mai ales ca o multitudine de monumente care daca nu ar fi fost truda membrilor Uniunii noastre, aceste capodopere ale arhitecturii naţionale şi europene astăzi ar fi fost dispărute. Rod al colaborării fructuoase dintre ingineri, arhitecţi, pictori şi sculptori restauratori, chimişti, fizicieni, arheologi şi istorici de artă, lucrările reprezentate în expoziţie se constituie de fapt ca un capitol important dintr-o viitoare istorie de arhitectură a României şi o pagină importantă la istoria arhitecturii universale.
Tot cu acest prilej a fost lansat albumul cu opera arhitectului Toma T.Socolescu (1883-1960), autori: Zina şi Ionuţ Macri. După vernisaj s-a organizat o excursie cu invitaţii pe şantierele de restaurare de la Vărbila şi Apostolache.
„Cu investiţii de un milion de euro şi o muncă titanică de recreere a originalelor, care a inclus vitralii aduse din Franţa şi tablă din Suedia, Sala Coloanelor din Palatul Culturii a fost restaurată complet. Investiţia a fost făcută de Consiliul Judeţean Prahova. Circa 1,5 milioane de euro mai sunt necesare pentru a reda, integral, strălucirea celei mai frumoase clădiri din Ploieşti.” (PH-online.ro)
|
RESTAURĂRI EXECUTATE DE MEMBRII U.N.R.M.I. PE REGIUNI GEOGRAFICE
|
|
Zona Transilvaniei (Alba, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş)
Teritoriu al sincretismului occident-orient cu edificii ilustând începuturile arhitecturii majore rezidenţiale: “Castelul Huniazilor” şi “Castelul Bethlen - Criş”, dar şi al arhitecturii urbane de tip “burg”, alături de care întâlnim elemente ale culturii autohtone: “Biserica din lemn de la Dănuleşti” şi “Biserica din lemn de la Şacalu de Pădure”. Restauratorii au recuperat şi redat în circuitul valorilor turistice cu aceeaşi măiestrie, atât a marile ansambluri nobiliare şi urbane, cât şi delicatele edificii din lemn create de meşteri populari locali. (detalii restaurări) |
 |
Zona Muntenia (Argeş, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova)
Areal care păstrează rezonanţele istorice profunde ale primelor reşedinte domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung şi Târgovişte., cu ctitorii magnifice precum “Biserica Sfântul Nicolae domnesc”, biserica meşterului Manole, biserica “Mănăstirii Dealu”, cu reşedinţe domneşti şi boiereşti care au generat singurul stil naţional major autohton, stilul brâncovenesc, ca exemplu “Palatul Potlogi”. Alături de aceste perle ale arhitecturii europene s-au menţinut şi restaurat case ţărăneşti şi de târg ilustrând valoarea tradiţiei arhitecturii populate: “Casa Cămărăşiei” din Slănic, “Casa Hagi Prodan” din Ploieşti. Sinteza celor două componente majore ale repertoriului de modele, aulic şi popular a generat tipologia micilor conace boiereşti, exemplu “Conacul Bellu” din Urlaţi. (detalii restaurări) |
 |
Zona Olteniei (Gorj, Olt, Vâlcea)
Interferenţa rezonanţelor bizantine şi sud-dunărene au generat edificii religioase magistrale: mănăstirea Hurezi, mănăstirea Govora, mănăstirea Polovraci şi elemente de mare virtute datorate arhitecturii săteşti, ridicate de obştile comunităţilor rurale: bisericile din lemn “Adormirea Maicii Domnului” din Ştefăneşti şi “Cuvioasa Paraschiva” din Ibăneşti. Patrimoniu salvat de restauratorii UNRMI cu aceeaşi grijă pentru toate categoriile de monumente cu migală, virtute şi profesionalism. (detalii restaurări) |
 |
Zona de Est (Bacău, Galaţi, Iaşi, Vaslui, Vrancea)
Teritoriu binecuvântat cu bijuteriile orăşeneşti ale Iaşului, capitală străveche şi creuzet al moderniităţii având un patrimoniu arhitectural ilustru cu ctitorii religioase demne de a figura printre monumentele celebre ale Europei precum “Trei Ierarhi”, “Golia” şi biserica scaunului mitropolitan de la Iaşi, biserica fortificată Sfânta Paraschiva şi Catedrala Episcopală din Galaţi, biserica armenească Sfântul Gheorghe şi biserica Sfântul Nicolae din Focşani. Moldova are un patrimoniu arhitectural urban valoros, lăcaşuri de cultură şi învăţământ precum “Muzeul Unirii” din Iaşi, “Teatru dramatic” de la Galaţi şi “Ateneul Popular” din Focşani, dovedind prin acestea capacitatea maeştrilor restauratori de a înfăptui lucrări de mare complexitate şi rafinament, probă de profesionalism şi abnegaţie. (detalii restaurări) |
 |
Zona de Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Suceava)
Loc unde legendarul Dragoş a înfruntat zimbrul şi a întemeiat Moldova, unde bogăţia sufleteasca şi talentul meşterilor s-a îmbinat armonios cu meşteşugul construcţiilor occidentale ale zidurilor din piatră şi cărămidă. Dar toate aceste calităţi au avut ca filon moştenirea bizantină din care au rezultat capodoperele arhitecturii religioase din nordul Moldovei, monumente înscrise în lista Patrimoniului universal, mănăstirile cu bisericile pictate de la Voroneţ, Arbore, Moldoviţa, Suceviţa, Probota, dar şi ctitorii din vremea lui Ştefan cel Mare, Putna şi Neamţ. Aceste pietre nestemate ale culturii naţionale şi universale s-au ridicat pe urmele bisericilor întemeietoarilor ale ţării Moldovei de la Siret şi Rădăuţi. Şi în aceste locuri geniul meşterilor populari au zămislit bijuterii ale arhitecturii ţărăneşti cum sunt bisericile din lemn din Vama şi locuinţe ţărăneşti asemenea celor care alcătuiesc zestrea muzeului în aer liber din Suceava. (detalii restaurări) |
 |
Zona de Nord-Vest (Bistriţa, Maramureş, Sălaj)
Dacă Dumnezeu a dat din bogăţiile calităţilor omeneşti câte ceva fiecărei regiuni din ţara noastră maramureşenilor le-a dat măiestria modelării lemnului. De secole meşterii ridică în văzduh cu trudă şi genialitate coloanele cerului. Nicăieri în altă parte creaţia artistică şi subtilitatea formelor arhitecturale nu se îmbină atât de perfect cu măiestria tehnicii şi rafinamentului decoraţiei ca la bisericile maramureşene. Este un univers arhitectonic al minunilor; pe bună dreptate o parte din aceste bijuterii aparţin patrimoniului universal. La Deseşti şi la Coruia, la Rozavlea şi la Bogdan Vodă, la Sârbi Josani şi Budurleni, minunate edificii marchează precum coloane ale infinitului prezenţa satelor maramureşene subliniând atmosfera de legendă a acestui meleag binecuvântat din ţara noastră. Meşterii dulgheri maramureşeni depăşind în virtute şi talent cele mai pretenţioase exigenţe ale meşteşugurilor de restaurare, la care se adaugă profesionalismul şi dăruirea pictorilor restauratori care au perpetuat, reînviat şi revitalizat numeroase edificii a căror calităţi situează monumentele acestui teritoriu pe un loc fruntaş în arealul cultural european. (detalii restaurări) |
 |
Zona de Vest (Arad, Bihor, Caraş-Severin, Timiş, Satu Mare)
Influenţa occidentală are în acest teritoriu repere majore începând cu zorii civilizaţiei medievale de la noi: “Cetatea Ardudului” care este un martor al acestor influenţe. Reşedinţe nobiliare somtuoase cum este “Castelul Karolyi” de la Carei, sedii de instituţii prestigioase, bijuterii ale arhitecturii citadine: “Şcoala Grigore Moisil”, “Palatul episcopal romano-catolic”, “Colegiul naţional Mihai Eminescu” din Satu Mare coabitează cu clădiri religioase spectaculoase datorate stilului neoclasic (“Biserica Sfânta Maria Ratna din Lipova”), barocul (“Biserica Adormirea Maicii Domnului din Lipova”) şi neogoticul (“Biserica Roşie din Arad”). Substratul culturii săteşti stăvechi străbate prin repertoriul de modele de influenţă occidentală, dovadă fiind bisericile din lemn de la Corund şi din muzeul satului din Negreşti. (detalii restaurări) |
 |
Zona Dobrogea (Tulcea, Constanţa)
Tărâm legendar traversat din perioade străvechi de valuri de seminţii, fiecare aducând un strat cultural valoros aşa cum se depune pe firul de nisip sideful care se împlineşte prin perlă. Antichitatea greco-romană prezentă pe tot teritoriul dobrogean, primele construcţii datorate creştinismului timpuriu “Bazilica de la Niculiţel” ridicată pe mormântul martirilor creştini sacrificaţi la începutul secolului IV şi Biserica Sfântul Atanasie de la Niculiţel sunt rădăcini viguroase ale valorilor arhitecturale la a căror restaurare şi punere în valoarea au contribuit membrii uniunii noastre. Dacă ar fi să continuăm la cele amintite cu costrucţia farului din Sulina de la mijlocul secolului al XIX-lea şi cu catedrala din Tulcea cu un volum echilibrat şi expresiv am aminti câteva din bijuteriile arhitectonice ale teritoriului dobrogean. La aceasta se adaugă clădirile citadine cu multiple influenţe occidentale şi orientale, reşedinţe orăşeneşti somtuoase şi sediile unor instituţii prestigioase cum este Tribunalul de la Constanţa. (detalii restaurări) |
 |
Municipiul Bucureşti
(detalii restaurări)
|
ŞCOALA DE RESTAURARE “ NOI ZIDIM ISTORIA ARHITECTURII”
Obiectivul general al şolii de restaurare înfiintata de Uniunea Naţională a Restauaratorilor de Monumente Istorice din România, vizează facilitarea accesului angajaţilor la programe de calificare/recalificare în domeniul ocupaţiilor de tip artizanal, componente esenţiale în activităţile de restaurare, consolidare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional/internaţional.
În acest context, Uniunea Naţionala a Restauratorilor de Monumente Istorice din România a obţinut din partea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor autorizaţie de calificare pentru competenţă profesională pentru meseriile: zidar, pietrar, tencuitor, urmând să iniţieze în continuare cereri de autorizare şi pentru următoarele competenţe profesionale: dulgher, tâmplar, parchetar, turnator ornamentalist, tinichigiu construcţii.
Pentru implementarea acestui demers, o atenţie deosebită se va acorda angajaţilor necalificaţi sau persoanelor cu un nivel scăzut de calificare ce activează în cadrul firmelor de restaurare şi doresc să obţină cunoştinţe teoretice şi practice certificate, în domeniul ocupaţiilor de tip artizanal, activităţi esenţiale în domeniul restaurării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional/internaţional.
Activităţile iniţiate de Uniunea Naţionala a Restauratorilor de Monumente Istorice din România , se asociează cu perspectiva deprinderii pe tot parcursul vieţii active, ce generează efect direct în obţinerea unei calificări/recalificări competenţe şi actualizate în strânsă corelare cu cerinţele de pe piaţa muncii.
Obiectivele specifice, operaţionale ale Şcolii de restaurare constau în asigurarea unui grad ridicat de accesibilitate a angajaţilor la acest program de formare profesională continuă, cu consecinţe directe asupra cunostinţelor teoretice şi practice dobândite de candidat în domeniul ocupaţiilor de tip artizanal pentru care a aplicat, cunoştinţe necesare consolidării poziţiei sale actuale cât şi a celei viitoare, pe piaţa muncii.
Prin implementarea prezentului demers se intenţionează a se dezvolta cunoştinţele teorectice şi practice ale angajaţilor pentru activităţi de tip artizanal în domeniul monumentelor istorice, şi implicit a pregăti firmele autohtone care activează în domeniul restaurării patrimoniului cultural naţional şi/sau desfăşoară activităţi ce necesită participarea angajaţilor cu ocupaţii de tip artizanal, să reziste competiţiei şi să realizeze produse la un raport calitate-preţ la fel de performante ca cele oferite de competitorii europeni.
În acest context, pentru implementarea cursului de calificare aferent competenţei profesionale – zidar, pietrar, tencuitor, iniţiat de Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România s-au organizat urmatoarele centre secundare de şcolarizare:
- localitatea Ocna Şugatag, judeţul Maramureş respectiv regiunea de dezvoltare Nord Vest- formator coordonator Pop Vasile ;
- localitatea Alba–Iulia, judeţul Alba respectiv regiunea de dezvoltare Centru – formator coordonator Sabău Daniel;
- localitatea Suceava, judeţul Suceava respectiv regiunea de dezvoltare Nord-Est - formator coordonator Bradu Mihai,
- localitatea Iaşi, judeţul Iaşi respectiv regiunea de dezvoltare Nord-Est - formator coordonator Marian Alexandru;
- localitatea Bolintin judeţul Giurgiu respectiv regiunea de dezvoltare Sud Muntenia – formator coordonator – Bănică Paul:
- localitatea Apostolache, judeţul Prahova pentru regiunea de dezvoltare Sud Muntenia – formator coordonator – Ioan Loghin;
Coordonarea activităţii Şcolii de Restaurare “ Noi zidim istoria arhitecturii” se realizează de colectivul central de coordonare cu secretariatul situat în localitatea Ploieşti, judeţul Prahova.
Colectivul central de coordonare al Şcolii de Restaurare “ Noi zidim istoria arhitecturii” are urmatoarea componenţă:
- formator Călin Hoinarescu – pentru cursuri de arhitectură;
- formator Grămescu Ana-Maria - pentru cursuri de inginerie, construcţii şi structură;
- formator Magdalena Banu - pentru cursuri de analize chimice, fizice;
- formator Ionuţ Stoica - pentru cursuri management economic şi/sau analize economice în domeniul fondurilor structurale nerambursabile;
- formator Alina Stoica – pentru cursuri de aplicare legislativa în domeniul monumentelor istorice şi/sau legislaţie naţională şi comunitară în domeniul fondurilor structurale nerambursabile;
- secretar tehnic – Alina Toader.
Înscrierea candidatorilor se realizează la formatorul cordonator aferent regiunii de dezvoltare în care acesta doreşte să urmeze cursul de calificare, pe baza unei cereri de înscriere la modulul de curs furnizată de acesta şi implicit prin depunerea următorelor documente : carte de identitate; certificat de naştere, certificat de căsătorie, ultimul act de studii (bacalaureat/licenţă), adeverinţă de salariat.
Taxa de participare se stabileşte de fiecare centru în parte şi se aprobă de colectivul central de coordonare al şcolii de restaurare. De asemenea, dacă sunt şi alte localităţi în care activează membrii Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice din România care doresc să organizeze cursul de calificare profesională pentru competenţa zidar, pietrar, tencuitor sunt rugate să se adreseze colectivului central de coordonare al şcolii de restauare pentru a participa la derularea prezentului demers.
LEGEA privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României: Lege privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985 care prevede: "Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii, considerând că scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi, îndeosebi pentru a salvgarda şi a promova idealurile şi principiile care sunt patrimoniul lor comun, recunoscând că patrimoniul arhitectural constituie o expresie de neînlocuit a bogăţiei şi a diversităţii patrimoniului cultural al Europei, o mărturie nepreţuită a trectului nostru şi un bun comun al tuturor europenilor, având în vedere Convenţia culturală europeană, semnată la Paris la 19 decembrie 1954, şi îndeosebi primul - articol al acesteia, având în vedere Carta europeana a patrimoniului arhitectural, adoptată de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 26 septembrie 1975, şi Rezoluţia (76) 28 cu privire la adaptarea sistemelor legislative şi a reglementărilor naţionale la exigenţele conservării integrate a patrimoniului arhitectural, adoptată la 14 aprilie 1976, având în vedere Recomandarea nr. 880 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la conservarea patrimoniului arhitectural, ţinând seama de Recomandarea nr. R (80) 16 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind pregătirea de specialitate a arhitecţilor, urbaniştilor, a inginerilor constructori şi a peisagiştilor, precum şi Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului Miniştrilor privind acţiunile ce urmează a fi întreprinse în favoarea unor meserii ameninţate cu dispariţia în cadrul activităţii artizanale, adoptată la 1 iulie 1981, reamintind importanţa transmiterii unui sistem de referinţe culturale generaţiilor viitoare, a ameliorării condiţiilor de viaţă urbană şi rurală şi a favorizării în acelaşi timp a dezvoltării economice, sociale şi culturale a statelor şi a regiunilor, afirmând importanţa punerii de acord a principalelor orientări ale unei politici comune care să garanteze salvgardarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural, au convenit asupra celor ce urmează ..." (detalii)
Istoria arhitecturii in România
